Artă

Sabin Bălașa: viața, operele și stilul pictorului „romantismului cosmic”

Sabin Bălașa, pictorul frescelor „Galaxia iubirii” de la Universitatea din Iași: viața, filmele de animație, temele preferate și unde îi vezi operele.

Tușe de vopsea albastră cu reflexe albe, nuanța preferată a lui Sabin Bălașa

Sabin Bălașa este unul dintre cei mai cunoscuți și mai recognoscibili pictori români din a doua jumătate a secolului XX, autorul frescelor din Sala Pașilor Pierduți a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și al unor filme de animație pictate integral de el. Femeile cu păr lung, păsările și animalele mitologice, plutind pe fundaluri de un albastru intens, au făcut din stilul lui o marcă inconfundabilă, pe care el însuși a numit-o „romantism cosmic”.

Mai jos găsești reperele vieții sale, ce înseamnă acest „romantism cosmic”, povestea frescelor de la Iași, filmele pe care le-a realizat și locurile unde îi poți vedea lucrările.

Sabin Bălașa: copilăria și studiile

Sabin Bălașa s-a născut pe 17 iunie 1932, în satul Dobriceni din județul Olt. Tatăl său era preot, iar mama, învățătoare. A urmat școala primară în satul natal și liceul „Frații Buzești” din Craiova, apoi s-a îndreptat spre București, unde a absolvit, la mijlocul anilor ’50, Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”. Institutul continua tradiția Academiei de Arte Frumoase, al cărei prim rector fusese pictorul Camil Ressu.

Formarea lui a continuat în Italia: potrivit agenției Mediafax, a urmat cursuri la Siena, în 1965, și un curs de vară de pictură la Perugia, în 1966. Contactul cu marea pictură italiană și cu frescele Renașterii s-a văzut mai târziu în ambiția lui de a picta pe suprafețe uriașe. Tot în acei ani a primit și una dintre primele distincții importante: o medalie de aur la un concurs european de pictură de la Pescara, în 1965.

Te-ar putea interesa și

„Romantismul cosmic”: stilul lui Sabin Bălașa

Criticii au văzut în pictura lui Bălașa un suprarealism târziu, dar artistul a preferat propria etichetă: „romantism cosmic”. Tablourile lui pun omul într-un spațiu fără margini, între pământ și cer, unde trupurile par să plutească, iar timpul pare suspendat.

Câteva elemente se repetă aproape în toată opera lui: albastrul profund al fundalurilor, figurile feminine sculpturale, cu părul lung răsfirat ca o flacără, caii și păsările, aripile și siluetele care se înalță spre lumină. Desenul este precis, aproape academic, iar culorile sunt puternice și luminoase, ceea ce face ca lucrările lui să fie recunoscute de la prima privire.

Pentru un contrast interesant, merită comparată această pictură dramatică și vizionară cu discreția lui Theodor Pallady, un pictor care punea linia mai presus de culoare și căuta calmul, nu spectacolul.

Frescele „Galaxia iubirii” de la Universitatea din Iași

Cea mai cunoscută lucrare a lui Sabin Bălașa este ansamblul de picturi murale din Sala Pașilor Pierduți a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cunoscut sub numele „Galaxia iubirii”. Potrivit presei care a relatat despre starea lor în 2026, picturile au fost realizate între 1968 și 1978 și acoperă aproximativ 270 de metri pătrați de perete în Corpul A al universității.

Ansamblul este alcătuit din mai multe panouri mari, cu titluri precum „Aspirație”, „Omagiu întemeietorilor”, „Generații”, „Triumful vieții”, „Dezastrul atomic”, „Icar”, „Prometeu”, „Exodul spre lumină”, „Ștefan cel Mare”, „Moldova”, la care se adaugă tripticul „Luceafărul”, inspirat de poemul lui Mihai Eminescu.

Un asemenea proiect a cerut un deceniu de muncă răbdătoare și o disciplină de fier, exact opusul unui stil de viață dezordonat, în care proiectele mari se pierd pe drum. Pentru studenții și vizitatorii Iașiului, sala a devenit de-a lungul anilor unul dintre cele mai fotografiate spații ale orașului.

Filmele de animație pictate de Sabin Bălașa

Mai puțin știut este faptul că Bălașa a fost și autor și regizor de filme de animație. Imaginile lor erau, de fapt, picturi în mișcare, în același stil cosmic care i-a definit tablourile. Mai multe despre alți creatori români găsești în categoria artă.

FilmAnul
Picătura1966
Orașul1967
Valul1968
Pasărea Phoenix1968
Fascinații1969
Întoarcere în viitor1971
Galaxia1973
Oda1975
Exodul spre lumină1979

Titlurile filmelor se regăsesc adesea și în picturile lui, ceea ce arată cât de strâns erau legate pentru el cele două forme de expresie.

Temele și lucrările care l-au făcut celebru

Pe lângă frescele de la Iași, numele lui Bălașa este legat de lucrări precum „Icar” și „Luceafărul”, în care mitul zborului și al iubirii imposibile devin imagini monumentale. Figurile feminine, adesea numite de public „fetele lui Bălașa”, au devenit aproape o semnătură a artistului.

Artistul a expus în România și în străinătate, la Roma, Stockholm, Moscova sau în Israel, iar în 1982 a avut o expoziție la Muzeul Național de Artă al României. Lucrările lui sunt și astăzi foarte căutate la licitațiile de artă contemporană românească.

Dacă te interesează felul în care diferiți pictori români au tratat figura umană, poți compara „fetele” lui Bălașa cu portretele grave ale lui Corneliu Baba, care a ales drumul opus, al realismului dramatic.

Recunoaștere și ultimii ani

În decembrie 2000, Sabin Bălașa a primit Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Comandor. A continuat să picteze și să expună până aproape de sfârșitul vieții, inclusiv la Universitatea din Iași, în 2002, și la București, în 2005.

Pictorul a murit pe 1 aprilie 2008, la Spitalul „Sfânta Maria” din București, la 75 de ani, și a fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Iași, orașul căruia îi dăruise cea mai amplă lucrare a sa.

Unde vezi lucrările lui Sabin Bălașa

Locul de neratat rămâne Sala Pașilor Pierduți din Corpul A al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pe Bulevardul Carol I. Picturile sunt însă într-o stare de degradare vizibilă: conducerea universității a explicat pentru Newsweek România că restaurarea depinde de o expertiză tehnică a clădirii, monument istoric, și de obținerea finanțării guvernamentale.

Alte lucrări ale artistului apar periodic în expoziții temporare și la licitații, unde pot fi văzute în perioada de preview.

Sfat: dacă vrei să vezi frescele, verifică înainte programul de acces al universității și evită perioadele de examene sau festivități. Privește panourile de la distanță, apoi apropie-te: compozițiile sunt gândite să fie citite ca o poveste, de la un perete la altul.

Te-ar mai putea interesa și

Întrebări frecvente despre Sabin Bălașa

Unde s-a născut Sabin Bălașa?

În satul Dobriceni din județul Olt, pe 17 iunie 1932.

Ce înseamnă „romantismul cosmic”?

Este numele pe care Bălașa l-a dat propriului stil: figuri umane și animale mitologice care plutesc în spații fără margini, pe fundaluri de un albastru intens.

Unde sunt frescele lui Sabin Bălașa?

În Sala Pașilor Pierduți a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Au fost pictate între 1968 și 1978 și acoperă circa 270 de metri pătrați.

A făcut Sabin Bălașa filme?

Da. A fost autorul și regizorul a nouă filme de animație, printre care „Picătura”, „Galaxia” și „Exodul spre lumină”.

Când a murit Sabin Bălașa?

Pe 1 aprilie 2008, la București. Este înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Iași.

Vezi tot din Artă

Comentarii

Niciun comentariu încă. Scrie primul!

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate înainte de publicare. Toate câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nu se publică.

Parteneri România 174