Acest articol explica pe intelesul tuturor din ce este facut Pepsi si cum functioneaza fiecare ingredient in bautura finala. Vom discuta continutul de zahar si cofeina, rolul acidifiantilor, colorantilor si aromelor, precum si diferentele dintre variantele clasice si cele fara zahar. Ne bazam pe date disponibile in 2026 si pe evaluari ale unor institutii precum OMS, EFSA, FDA, IARC si JECFA.
Pepsi – ingrediente
Pe scurt, Pepsi contine apa carbogazoasa, indulcitori (zahar sau, in SUA, sirop de porumb cu continut ridicat de fructoza), colorant caramel (E150d), acid fosforic (E338), acid citric (E330), arome naturale si cofeina. In functie de piata si varianta, pot fi folositi conservanti si indulcitori intensi pentru versiunile fara zahar.
Apa carbogazoasa si dioxidul de carbon
Componenta principala a Pepsi este apa carbogazoasa. Dioxidul de carbon (CO2) dizolvat creeaza acid carbonic, confera senzatia de effervescenta si sustine profilul de gust. Nivelul tipic de carbonatare pentru bauturile tip cola se situeaza, in functie de ambalaj si temperatura, in jurul a 6–8 g CO2 pe litru, ceea ce se traduce prin 3–4 volume de CO2. CO2 este aditivul E290 si este autorizat pe scara larga; EFSA considera dioxidul de carbon sigur in conditiile actuale de utilizare. pH-ul unei coli clasice, inclusiv Pepsi, se afla de regula in intervalul 2,5–2,6, valoare care amplifica perceptia dulce-amaruie si ajuta la stabilitatea microbiologica.
Datorita aciditatii si carbonatarii, bauturile carbogazoase pot contribui la eroziunea dentara daca sunt consumate frecvent si tinute mult timp in cavitatea bucala. Institutii precum CDC si organizatii de sanatate orala recomanda limitarea timpului de contact cu dintii, clatirea cu apa dupa consum si evitarea sorbitului prelungit. In 2026, tehnologiile de imbuteliere controleaza precis presiunea si solubilitatea CO2 pentru a livra o senzatie constanta de efervescenta, mentinand in acelasi timp stabilitatea produsului pe lantul termic si logistic.
Zahar si sirop de porumb cu continut ridicat de fructoza (HFCS)
In UE, Pepsi clasic este indulcit predominant cu zahar (sucroza), iar in SUA frecvent cu HFCS-55, o combinatie de glucoza si fructoza. In 2026, o doza de 330 ml are, de regula, aproximativ 35 g zahar si circa 139 kcal, iar o sticla de 500 ml ajunge la 50–55 g zahar si 210–220 kcal, in functie de piata. OMS recomanda ca aportul de “zaharuri libere” sa fie sub 10% din energia zilnica si ideal aproape de 5%; pentru o dieta de 2000 kcal, asta inseamna sub 50 g pe zi (sau spre 25 g pentru beneficii suplimentare). Asadar, o singura doza de 330 ml poate acoperi circa 70% din plafonul de 50 g pe zi, iar o sticla de 500 ml il poate depasi.
Puncte esentiale (zahar, 2026):
- O doza de 330 ml: ~35 g zahar, echivalent cu ~9 lingurite (1 lingurita ~4 g).
- O sticla de 500 ml: 50–55 g zahar, adesea peste limita zilnica OMS recomandata de 50 g.
- Pe piata americana, HFCS-55 are profil de dulceata similar cu sucroza, dar compozitia fructoza/glucoza difera.
- OMS (2024–2026) mentine recomandarea de reducere a zaharurilor libere pentru prevenirea obezitatii si cariilor.
- Comparativ, Pepsi fara zahar: ~0 g zahar si 0–2 kcal, dar foloseste indulcitori intensi.
EFSA reafirma ca un consum crescut de zaharuri libere este asociat cu cresterea in greutate si riscul de carii. In 2026, multe tari UE aplica masuri fiscale sau de etichetare frontala pentru a stimula optiuni cu zahar redus, iar reformularile voluntare tintesc scaderi ale zaharului cu 5–15% fata de retete mai vechi, fara a compromite gustul caracteristic.
Colorant caramel (E150d) si perceptia culorii
Nuanta brun-inchisa a Pepsi este obtinuta prin colorant caramel de clasa IV (E150d), rezultat al incalzirii controlate a zaharurilor in prezenta componentelor pe baza de amoniu si sulfit. E150d ofera o culoare consistenta, rezistenta la lumina si variatii moderate de pH. Evaluarile JECFA si EFSA sustin un ADI (doza zilnica acceptabila) de 0–200 mg/kg corp/zi pentru caramelul de clasa IV, nivel la care consumatorii obisnuiti raman mult sub pragurile de siguranta.
O discutie publica frecventa vizeaza compusul 4-MEI, care poate aparea in urma caramelizarii. Autoritatile, inclusiv FDA si EFSA, au analizat expunerile si au concluzionat ca nivelurile din bauturile comerciale sunt in general scazute si conforme reglementarilor. In 2026, producatorii continua optimizarea proceselor pentru a reduce impuritatile nedorite si a ramane sub referintele stricte impuse in diverse jurisdictii. Pe partea senzoriala, culorile inchise crest cresc perceptia de aroma “prajita” si pot modula asteptarile gustative, chiar daca profilul aromatic provine din arome naturale distincte.
Acid fosforic (E338) si acid citric (E330)
Acidul fosforic este principalul acidifiant in bauturile tip cola; confera nota usor astringenta si structureaza gustul dulce-amarui. In Pepsi, el contribuie alaturi de acidul citric la pH-ul final, de regula 2,5–2,6. Fosforul provenit din acidul fosforic este in cantitati modeste la nivel de portie (ordine de zeci de miligrame per 330 ml, adesea sub 70 mg). EFSA fixeaza pentru adulti un aport adecvat de fosfor in jur de 550 mg/zi, astfel incat contributia unei doze este relativ mica fata de dieta zilnica. Acidul citric (E330) este un regulator de aciditate cu gust acrisor, obtinut frecvent prin fermentatie, si este omniprezent in bauturile racoritoare.
Puncte cheie (acidifianti, 2026):
- pH Pepsi tipic: ~2,5–2,6, favorizand stabilitatea microbiologica si profilul de gust.
- Contributia de fosfor per doza de 330 ml: in general sub 10–15% din necesarul zilnic al adultilor, conform valorilor EFSA.
- Acizii pot creste riscul de eroziune dentara; ghidurile de sanatate orala recomanda consum cu pai si clatire cu apa.
- Acidul citric sporeste senzatia de prospetime si intensifica aromele citrice si de cola.
- Reglementarile UE si EFSA recunosc E338 si E330 ca sigure la dozele autorizate in bauturi.
In 2026, trendul tehnologic urmareste echilibrul intre acidifiere, dulceata si aroma pentru a obtine aceeasi senzatie de “cola” la temperaturi variate, inclusiv atunci cand bautura este servita foarte rece sau cu gheata, unde perceptia dulceatii scade natural.
Arome naturale si rolul lor senzorial
Formula de aroma a Pepsi este proprietate a companiei, insa etichetele listeaza “arome naturale”, in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 privind aromele si anumite ingrediente alimentare cu proprietati aromatizante. In practica, un blend de compusi naturali poate include note citrice, vanilate, condimentate si balsamice, care, impreuna cu aciditatea si dulceata, alcatuiesc profilul recognoscibil. Aceste arome sunt atent dozate pentru a ramane stabile pe durata depozitarii, a transportului si a expunerii la fluctuatii moderate de temperatura si lumina.
In 2026, producatorii lucreaza tot mai mult cu fractii naturale standardizate, pentru coerenta lot-la-lot si pentru conformitate cu cerintele de etichetare. “Aromele naturale” nu inseamna in mod necesar ca provin dintr-o singura sursa; pot fi combinatii multiple pentru a reproduce tinta senzoriala. EFSA si autoritatile nationale monitorizeaza siguranta moleculelor aromatizante, iar eventualele alergii la arome sunt rare si, in general, sunt gestionate prin regulile de etichetare a alergenilor majori, atunci cand este cazul. In absenta mentionarii unor alergeni specifici pe eticheta, consumatorii pot presupune conformitatea cu lista europeana a celor 14 alergeni reglementati.
Cofeina: cantitati, efecte si praguri de siguranta
Cofeina contribuie la nota usor amaruie si la efectul stimulent. In Pepsi clasic, concentratia tipica este in jur de 100–110 mg/L; astfel, o doza de 330 ml furnizeaza aproximativ 33–36 mg, iar o sticla de 500 ml ajunge la 50–60 mg. EFSA a concluzionat ca, pentru adulti sanatosi, aporturile de pana la 400 mg/zi sunt in general sigure, iar dozele unice de pana la 200 mg sunt tolerate de majoritatea persoanelor. Pentru gravide si femei care alapteaza, recomandarea EFSA ramane de pana la 200 mg/zi. Pentru adolescenti, EFSA sugereaza o limita prudenta de aproximativ 3 mg/kg corp/zi.
Repere numerice (cofeina, 2026):
- 330 ml Pepsi: ~35 mg cofeina, adica ~9% din 400 mg/zi (adult).
- 500 ml Pepsi: ~55 mg cofeina, adica ~14% din 400 mg/zi (adult).
- Prag EFSA: 200 mg per priza unica, 400 mg/zi la adultii sanatosi.
- Adolescent 50 kg: ~150 mg/zi limita prudenta (3 mg/kg corp).
- Gravide: recomandare EFSA ~200 mg/zi; OMS recomanda prudenta si monitorizarea aportului total.
In 2026, etichetarea din UE solicita mentionarea “contine cofeina” pentru bauturile care depasesc 150 mg/L. Desi Pepsi clasic are sub acest prag, consumatorii sensibili la cofeina trebuie sa ia in calcul sursele aditionale (cafea, ceai, energizante) pentru a ramane in intervalele recomandate de EFSA si OMS.
Conservanti si variante fara zahar: benzoat de sodiu, aspartam, acesulfam-K
In unele retete si piete, Pepsi poate include conservanti, cel mai frecvent benzoat de sodiu (E211), eficient impotriva drojdiilor si mucegaiurilor in mediu acid. Limitele maxime sunt reglementate in UE, iar combinatia cu aciditate scazuta (pH ~2,5) asigura siguranta microbiologica. Exista discutii istorice despre formarea de urme de benzen in prezenta acidului ascorbic, dar monitorizarile autoritatilor precum FDA si agentiile UE au aratat ca nivelurile in bauturile conforme raman foarte joase si sub nivelurile de referinta pentru apa potabila.
Variantele Pepsi fara zahar folosesc indulcitori intensi. Aspartamul furnizeaza dulceata cu 0 kcal, iar JECFA si OMS/FAO au reconfirmat in 2023 ADI-ul de 0–40 mg/kg corp/zi; IARC l-a clasificat in 2023 ca posibil carcinogen (grupa 2B), insa JECFA si OMS au mentinut ADI-ul, iar EFSA a reiterat ca dovezile disponibile sustin utilizarea in limitele actuale. Acesulfam-K are un ADI de 0–9 mg/kg corp/zi (JECFA/EFSA). In 2026, pozitiile institutionale raman aceleasi: utilizarea acestor indulcitori este considerata sigura la dozele autorizate, iar etichetarea permite consumatorilor sa evalueze aportul cumulativ din mai multe produse.
Pepsi Zero Sugar ofera 0 g zahar si ~0–2 kcal per 330 ml, cu un profil de cofeina similar sau usor diferit, in functie de piata. Pentru persoanele care urmaresc reducerea aportului de zahar, aceste variante pot fi utile, desi OMS (2023–2026) subliniaza ca indulcitorii fara calorii nu reprezinta o strategie garantata pentru controlul greutatii pe termen lung si recomanda abordari dietetice integrate.
