cum se face untura

Cum se face untura

Cum se face untura, pas cu pas, acasa si in siguranta. In randurile urmatoare explicam alegerea slaninii, metodele sigure de topire si filtrare, precum și modul corect de pastrare. Integram cifre de randament, valori nutritionale si repere utile pentru 2026, astfel incat sa obtii o untura alba, curata si cu gust echilibrat.

Alegerea slaninii potrivite si a grasimii de pornire

Calitatea unturii incepe cu materia prima. Pentru topire, cele mai bune zone sunt spatele (slanina de pe spate, mai alba si mai ferma) si gusa pieptului, care ofera aroma buna si un randament ridicat. Poti folosi si slanina de burta, insa va da o untura mai parfumna si usor mai inchisa la culoare. In 2026, randamentul tipic observat in gospodarii este de 60% pana la 75% untura din masa de slanina cruda, in functie de continutul initial de apa si tesut conjunctiv. Din 1 kg de slanina bine curatata se obtin, in medie, 600–750 g untura si 150–250 g jumari.

Alege slanina proaspata, cu miros neutru si fara pete. Culoarea trebuie sa fie alba spre ivoar, cu strat uniform si fara sange vizibil. Grosimea ideala pentru topire uniforma este de 2–4 cm, iar pielea, daca este lasata pe bucata, trebuie sa fie razuita corect. In sezonul rece, slanina se lucreaza mai usor pentru ca se taie mai ferm. In 2026, atat OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii) cat si FAO subliniaza trasabilitatea si igiena lantului alimentar; cumpara din surse verificate si respecta temperatura de transport in sacosa termoizolanta.

Criterii rapide de selectie:

    <liOrigine clara si lot etichetat

    <liCuloare alba, fara tente gri-galbui

    <liMiros neutru, fara acru sau ranced

    <liTextura ferma, fara mucus

    <liGrosime relativ uniforma a bucatii

Igiena si siguranta alimentara in 2026

Siguranta la topirea slaninii inseamna controlul temperaturii si al timpului. USDA recomanda pentru carnea de porc gatita o temperatura interna minima de 63°C; desi aici nu gatim carne pentru consum direct, reperele de igiena raman valabile. Randerirea lenta a slaninii se face obisnuit la 110–130°C, suficient pentru a elibera grasimea si a evapora apa, reducand activitatea microbiana. In mediul casnic, un termometru cu sonda este esential pentru a nu depasi necontrolat 150–170°C, prag la care partile solide pot arde si pot genera compusi nedoriti.

In 2026, OMS mentine recomandarea generala de a limita grasimile saturate la sub 10% din aportul energetic zilnic, ceea ce inseamna ca untura, ca orice grasime solida, se foloseste moderat. EFSA mentine limita legala in UE pentru acizii grasi trans industriali la maximum 2 g per 100 g de grasimi; untura traditionala are trans naturali in jur de 0,5–1,5%. Pastreaza curatenia: tocatoare separate, maini spalate, borcane sterilizate. Nu adauga condimente umede in timpul topirii; apa favorizeaza stropirea si degradeaza stabilitatea produsului final.

Reguli de siguranta usor de urmat:

    <liSpala si usuca bine uneltele inainte de lucru

    <liTaie slanina in cuburi egale de 1–2 cm pentru topire uniforma

    <liMentine 110–130°C pentru metoda lenta, fara fum

    <liStrecoara imediat prin sita fina si tifon dublu

    <liRaceste rapid si depoziteaza in borcane inchise ermetic

Metoda lenta, traditionala, pe plita

Metoda lenta ofera control si un gust curat. Taie slanina in cuburi mici si pune-le intr-o oala groasa, de preferat din fonta emailata sau inox. Incepe la foc foarte mic, fara adaos de apa, amestecand periodic. In 20–30 de minute, primele picaturi de grasime apar; continua la 110–130°C pentru 90–150 de minute, in functie de cantitate. Scopul este sa extragi grasimea uniform, fara rumenire intensa a bucatilor solide.

Semnul ca e momentul sa strecori este cand jumarii incep sa devina aurii deschis si sa pluteasca. Opreste focul, lasa 2–3 minute sa se linisteasca particulele, apoi strecoara prin sita si tifon. In 2026, gospodariile raporteaza o pierdere medie de 2–4% din volum datorita filtrarii si evaporarii. Poti lasa o lingura de jumari pentru aroma intr-un borcan separat, dar retine ca orice solid in untura scade durata de pastrare la frigider.

Metoda rapida la cuptor sau pe aragaz, controlata de temperatura

Metoda rapida castiga timp, dar necesita atentie. La cuptor, raspandeste cuburile de slanina in strat subtire intr-o tava cu margine inalta. Seteaza 150–170°C si amesteca la fiecare 15–20 de minute. In 60–90 de minute, untura se aduna in tava, iar jumarii capata culoare aurie. Pe aragaz, foloseste o tigaie adanca si lucreaza in transe mici pentru a evita supraincalzirea.

Avantajul metodei rapide este productivitatea, insa riscul de brunificare accentuata e mai mare peste 170°C. Punctul de fum al unturii proaspat strecurate este in general 190–200°C, dar depinde de gradul de puritate. Daca observi fum, reduce temperatura imediat; fumul indica degradare. In 2026, multe bucatarii casnice folosesc termometre cu infrarosu pentru a verifica suprafata tavii si a vasului, un ajutor util pentru a pastra parametrii constanti in zona sigura.

Semne ca ai nimerit bine parametrii:

    <liJumarii sunt crocanti, dar nu inchisi la culoare

    <liLichidul este limpede, galben-pal la cald

    <liMiros placut, fara iz de ars

    <liNu apare fum persistent la suprafata

    <liRandament total in intervalul 60–75%

Metoda moderna cu slow cooker sau multicooker

Un slow cooker stabilizeaza temperatura si simplifica lucrul. Taie slanina in cuburi mici si seteaza aparatul pe Low (aprox. 95–100°C) timp de 6–8 ore, amestecand la fiecare 45–60 de minute. Pentru ritm mai rapid, modul High (120–130°C) scurteaza la 3–4 ore. Capacul partial intredeschis permite evacuarea aburului si creste claritatea unturii. La final, stinge aparatul, lasa 5 minute si strecoara prin tifon in borcane incalzite usor, pentru a evita socul termic.

In 2026, multicookerele cu sonda integrata si program de “rendering” ofera o acuratete buna, cu variatii de ±2°C fata de setare. Randamentul este comparabil cu metoda pe plita, iar riscul de ardere a jumarilor este mai mic. Daca vrei o nota delicata de aroma, poti adauga o felie subtire de ceapa in ultimele 10–15 minute, apoi o scoti inainte de strecurare; ingredientele vegetale lasate in borcan reduc durata de pastrare.

De ce prefera multi aceasta varianta:

    <liTemperatura stabila, fara supraveghere continua

    <liRisc scazut de ardere a solidelor

    <liRandament constant lot dupa lot

    <liCuratenie mai buna pe blatul de lucru

    <liPotrivit pentru cantitati mici si medii

Clarificare, filtrare si depozitare corecta

Claritatea unturii depinde de rabdare. Dupa topire, lasa 2–3 minute pentru ca particulele sa se decanteze, apoi toarna incet prin sita fina si tifon dublu sau triplu. Daca vrei o filtrare si mai fina, repeta operatiunea cand untura este la 40–50°C, cand vascozitatea creste si retine mai bine micro-particulele. O untura bine filtrata se albeste opac la rece si are aspect uniform, fara puncte maronii.

Depozitarea corecta face diferenta. In 2026, in gospodarii, intervalele realiste sunt: la temperatura camerei (sub 20°C, in loc intunecat), pana la 4 saptamani in borcane sterilizate si perfect inchise; la frigider, 4–6 luni; la congelator, 9–12 luni. Evita lumina, oxigenul si caldura, factorii principali ai rancierii oxidativ-termice. Nu lasa linguri umede sa atinga borcanul; introdu umezeala si reduci durata de viata.

Reguli de pastrare care protejeaza calitatea:

    <liFoloseste borcane uscate, sterilizate

    <liUmple aproape pana la gat pentru a minimiza oxigenul

    <liEticheteaza cu data si tipul de slanina

    <liPastreaza la frigider pentru folosire curenta

    <liCongeleaza portii mici pentru 9–12 luni

Profil nutritiv si repere pentru 2026

Untura este in esenta grasime pura. In 2026, datele nutritionale uzuale per 100 g indica aproximativ 902 kcal si 100 g lipide totale. Compozitia acizilor: saturati in jur de 39–41 g, mononesaturati 45–48 g (cu acid oleic de 44–47%), polinesaturati 10–12 g (cu acid linoleic de 9–11%). Colesterolul este in jur de 90–100 mg per 100 g. Punctul de fum pentru untura curata variaza, in practica domestica, intre 190 si 200°C. Acesti parametri impun folosire moderata si tehnici blande.

Recomandarile OMS in 2026 raman: sub 10% din energie din grasimi saturate si preferinta pentru gatit la temperaturi care evita fumegarea. EFSA mentine plafonul pentru trans industriali la 2% din totalul grasimilor, iar untura traditionala are trans naturali scazuti, de regula sub 1–1,5%. Comparativ: untul are un punct de fum mai scazut (circa 150–170°C), uleiul de masline extravirgin 160–190°C, iar uleiul de floarea-soarelui rafinat 220–230°C. Alege mediul de gatit tinand cont de aceste intervale.

Repere utile de comparatie (100 g):

    <liUntura: ~902 kcal, saturati ~39–41 g

    <liUnt: ~717 kcal, saturati ~51–54 g

    <liUlei masline extra: ~884 kcal, saturati ~13–15 g

    <liUlei floarea-soarelui rafinat: ~884 kcal, saturati ~10–12 g

    <liUlei rapita (canola): ~884 kcal, saturati ~7–8 g

Utilizari culinare si evitarea greselilor comune

Untura da fragezime excelenta aluatului de tarte, placinte si foietaje, datorita punctului de topire si profilului de cristale. Pentru prajire, functioneaza bine la mediu spre mediu-inalt, atata vreme cat ramai sub pragul de fum si filtrezi periodic particulele arse. In 2026, multi cofetari artizanali folosesc amestecuri 50/50 untura–unt pentru a combina aroma lactica a untului cu textura crocanta data de untura.

Erorile frecvente tin de temperatura si impuritati. Supraincalzirea peste 200°C degradeaza rapid grasimea si produce note amare. Lasarea jumarilor in borcan scurteaza semnificativ durata de pastrare. In fine, adaugarea de apa sau condimente umede in timpul topirii scade randamentul si favorizeaza stropirea. Pastreaza o sticla separata pentru prajit si reimprospateaza periodic cu untura noua, strecurand resturile.

Reguli simple pentru rezultate constante:

    <liMentine sub punctul de fum si evita fumegarea

    <liStrecoara la cald prin tifon dublu

    <liSepari lotul pentru patiserie de cel pentru prajire

    <liReimprospatezi periodic si arunci reziduurile arse

    <liFolosesti cantitati moderate, in linie cu ghidurile OMS

Valorificarea jumarilor si a subproduselor

Jumarii sunt gustoasi, dar foloseste-i intelept. Dupa strecurare, lasa-i pe hartie pentru a elimina excesul de grasime. Poti condimenta la cald cu sare fina si piper, apoi pastreaza la frigider 3–5 zile sau congeleaza pana la 2–3 luni. Maruntiti, devin topping crocant pentru salate, varza calita sau piure de cartofi. In 2026, bucatarii de gastro-pub folosesc jumarile macinate fin pentru a da textura paneurilor si a chiftelelor.

Din pesmet si jumari tocati obtii crusta crocanta pentru carne la cuptor. Grasimile reziduale din tigaie se pot clarifica prin filtrare la cald si adauga la borcanul pentru prajit, dar numai daca nu s-a depasit pragul de fum. Evita amestecul cu uleiuri vegetale aromate; pot genera note discordante si reduc predictibilitatea punctului de fum. Daca vrei aroma, foloseste condimente uscate doar in timpul gatitului final, nu in borcanul de stocare.

Sorina Iuliana Tanase
Sorina Iuliana Tanase

Sunt Sorina Iuliana Tanase, am 40 de ani si sunt chef bucatar. Am absolvit o scoala culinara renumita din Bucuresti si am acumulat experienta in restaurante de top, unde am imbunatatit tehnici traditionale si moderne de gatit. Imi place sa creez meniuri care imbina aromele clasice cu tendintele contemporane, punand accent pe prospetimea ingredientelor si pe prezentarea rafinata a preparatelor.

In afara bucatariei, imi place sa calatoresc pentru a descoperi retete si culturi gastronomice noi, sa citesc carti de specialitate si sa particip la concursuri culinare. De asemenea, ma relaxeaza gradinaritul si activitatile creative, care imi inspira deseori noile combinatii de gusturi.

Articole: 266

Parteneri Romania