Astrologia este o practică veche de mii de ani. Studiază mișcarea corpurilor cerești asupra vieții. Traiectoria lor prin univers influențează evenimentele terestre. Această disciplină fascinantă a captivat imaginația multor culturi. Oferă o modalitate unică de a privi cosmosul și locul în univers. În ciuda criticilor și scepticismului, este populară și relevantă pentru milioane de oameni din întreaga lume.
Originile astrologiei
A apărut în Mesopotamia antică. Sumerienii și babilonienii au fost primii observatori ai mișcărilor planetelor. Aceștia credeau că cerul reflectă voința zeilor. Deplasarea astrelor afectează viața pe Pământ. Tăblițele de lut descoperite în regiune datează din mileniul al II-lea î.Hr. Conțin primele horoscoape și predicții astrologice.
Egiptenii antici au preluat multe dintre cunoștințele acumulate de popoarele vecine. Și-au dezvoltat propriul sistem de ghicit în stele. Ei au asociat constelațiile și planetele cu diferite zeități. Au folosit astrologia pentru deciziile politice și religioase.
În timp, simbolurile asociate au ajuns peste tot. Inclusiv în artă și jocuri. Un exemplu este slotul 40 Zodiac Wheel Bell Link. Aici, elementele zodiacale aduc noroc playerilor. În plus, crează o atmosferă de suspans și mister specific.
Astrologia în Grecia și Roma antică
Grecii au preluat astrologia de la babilonieni și egipteni. Au transformat-o într-o disciplină mai organizată și teoretizată. Filosofi precum Platon și Aristotel au studiat și discutat despre influențele astrelor. Ghicitul în stele a devenit parte integrantă a culturii grecești. Hiparh a fost un astronom grec din secolul al II-lea î.Hr. A clasificat astrele în funcție de strălucirea lor. A contribuit astfel la dezvoltarea cunoștințelor în acest domeniu.
Conform Wikipedia, romanii au adoptat tehnicile de la greci. Au popularizat cititul în stele în întregul Imperiu Roman. Împărați precum Augustus și Tiberius aveau astrologi personali. Aceștia le ghidau deciziile politice. Ghicitul în stele s-a răspândit mult. A fost inclus în educația tinerilor nobili romani.
Diferențele culturale
De-a lungul secolelor, a fost adoptată și adaptată de numeroase culturi. Fiecare a adus propriile interpretări și tradiții. În India, astrologia vedică se numește Jyotish. Este o practică esențială în viața cotidiană. Se bazează pe Vede, textele sacre ale hinduismului. Folosește un sistem de zodii diferit de cel occidental. Pune un accent deosebit pe karma și reîncarnare.
La chinezi, pe de altă parte, se bazează pe un ciclu de 12 ani. Fiecare an este asociat cu un animal din zodiacul chinezesc. Acestea prezintă caracteristicile și destinul unei persoane. Totul este legat de conceptele de yin și yang. La bază stau cele cinci elemente: lemn, foc, pământ, metal și apă.
Astrologia în Evul Mediu și Renaștere
A fost foarte utilizată Europa. Biserica Catolică s-a opus în totalitate practicilor specifice. Mulți lideri politici și religioși consultau astrologi pentru decizii importante. A fost influențată de cunoștințele arabe și evreiești. Acestea au contribuit la traducerea și păstrarea textelor astrologice antice.
Renașterea a crescut interesul pentru astrologie. Primele informații s-au preluat din lucrările clasice. Copernic și Kepler au contribuit semnificativ în astronomie. Dar au studiat și astrologia. La vremea respectivă, fost considerată o știință respectabilă. Nu era privită drept practică ezoterică. Deși, era recunoscută componenta spirituală.
Astrologia în era modernă
În secolul al XX-lea a fost din nou populară. În special în cultura occidentală. În 1930, horoscopul a fost introdus în ziarele britanice. A devenit rapid căutat în întreaga lume. Oferă predicții zilnice, săptămânale și anuale pentru fiecare zodie.
Ghicitul în stele se concentrează acum pe dezvoltarea personală și autocunoaștere. Nu se mai bazează de mult pe precizie. Mulți îl folosesc pentru autodescoperire. Practica a fost criticată intens. Este încă privită cu scepticism de comunitatea științifică. Este complet renegată de biserică. Dar rămâne relevantă pentru milioane de oameni din întreaga lume.
